Saviezza. A parolla “saviezza” vene da latinu “Sapete”, induve vene ancu A parolla “sapori”. A saviezza hè l'arti di apprezzà u sapore. Ella marca una attitudine assai concreta, assai reale, è luntanu da a L'urganizazione cuncettuale sviluppata. Si tratta di truvà un arte di campà chì Permette di tastà u gustu di a vita .
Cume stu cuncettu di a saviezza ferma à quessa, More Western, dafilosofia ; Perchè a filusufia significa “Amore di saviezza”. In i filòcumenti di l'antichità eranu omi chì eranu aspittati campà secondu a so filusufia chì anu insignatu. A filusufizia implicata a modu di vita chì mette u penseru è a vita in armunia .
E poi in l'ultimi seculi, in Ovest, A filosofia hè diventata l'arti di i sistemi di costruzione di penseru, per sustene elli, per difende elli è, in “Discussioni”, Discussioni, per pruvà a so supremazia annantu à l'altri. In Cina classica, unu di Foyers di a saviezza di u mondu, Questu hè statu cuncepitu in modu diversu ; Cusì noi hà dettu chì “U Sage hè senza idea, sans pusizioni, inutile” .
Pensu chì una salvia hè un essere umanu senza Qualità particulare, Senza idea determinata in anticipu, senza pusizione à difende, Perchè ellu vole stà apertu à a realtà, per esse frescu è Disponibile à ciò chì succede. Hè da sta postura chì u salariu pò megliu riflette quellu chì confide in ellu. A saviezza hè dunque u cuntrariu di u tensione. Ella hè vicinu à a serenità .
U Sage ùn hà micca “crede” micca ; hà u “era” .
U “Cridenza” vene da latinu “crede” è in questa famiglia di parolle truvamu in particulare in Francese “Creulità”, vale à dì una manera di dà a so adesione per affirmà chì unu ùn hè micca capace di truvà raziunale. Crede Hè à unisce à certi rivindicazioni .
U “era” vene da latinu “FIDS” è in a famiglia di e parolle da questa radica ci hè Latinu “cunfidenza”, chì hà datu “fiducia ” in francese. A L'omu di a fede ùn hè micca sopra à tuttu l'omu chì crede questu o quellu, Ma un omu abitatu da l'internu per cunfidenza. Avè a fede, hè a cunfidenza In a realtà finale tuttu ciò chì hè. Pudemu esse abitatu da u cunfidenza è a fede senza veramente sapendu ciò chì hè u fondu di a parte posteriore di a realtà .
Ùn cunsidereghja micca “Cridenza” cum'è una credulità, Ma cum'è esse di un altru livellu di cuscenza chì u “era.”
È nantu à questu caminu, Semu sempre in u prucessu di piglià u primu passu. Quandu facemu un passu, Esponemu à a imbalanza. Accettemu un momentu per perde l'equilibriu di l'immobilità Finu à ripiglià un novu puntu di equilibriu, Mettendu u pede à a terra. Mentre ùn ci hè nunda più rassicurante chè stà immobile, avanzanu pede davanti à l'altru, hè di piglià u risicu di tripping. Hè di accettà u Cunnisciutu per andà à u scunnisciutu, È questu, Senza sapè in anticipu si noi Riservà gioia è prova. À quellu chì si alza è camina, apre davanti à ellu spaziu grande, Perchè secondu u corsu chì dà ellu stessu – Sì hè u Verità, Reale o saviezza – le “Vera Walker” pò solu andà Inizio in principiu da l'iniziu chì ùn anu micca fine.
Le “Vera Walker” hè un omu di questu Monde. Ùn pò micca derogà da l'impegnu chì à a curva di u so viaghju di vita li chjamarà per entre in una storia, Per registrà in ciò chì era fattu o micca ancora fattu davanti à ellu è hè pressu chì avete da fà. Duveria bisognu pigliate i lati. Duverà incarnà si à aiutà à trasfurmà u mondu.
Le “Vera Walker” Pare ancu Fora di u Monde. Ellu hè in ellu stessu, per ellu stessu, l'ughjettu di a so realizazione da una strada interna. Hè in cuntattu direttu cù ciò chì supira ellu è Inequilibriamente avanzendu versu l'innubabile è l'innuvazione. Ellu dà è riceve di u tempu chì passa è i riunioni chì face senza prestà particularmente Fighjate per e cunsequenze di e so azioni. Ellu hè“A Prisenza” à ciò chì hè. Hè in fiducia .
Le “Vera Walker” à circà u so A realizazione deve andà fora di a cuntradizione trà“l'ingaghjamentu” et“INTERIORTURA” Per esse situatu à E porte di u tempiu induve “saviezza” et “cussibile” sò à u tempi differenziati è uniti. À questu puntu in a so carriera, da un cambiamentu di prospettiva animata da a fede, Pò superà u livellu di a realità al di là Da quale a nostra logica ùn funziona più. Anzi, Chì in u nostru mondu abituale pare micca adattatu, pò appare nantu à u cuntrariu in a sonore, Quandu Cambiemu u Registru, Cum'è un novu livellu di realità .
Ùn ci hè micca l'uppusizione trà a ricerca di Interiorità è impegnu à a vita mundiale. Unu hè quasi cundizione per l'altru per avè vera efficienza. Quellu chì resta Guasi sempre chjusi in un tipu di ricerca senza fondu finiscinu asciugà perchè hà da manca l'alimentariu di u relazione cù tutti l'esseri intornu à ellu. È quellu chì avissi impegnatu in u Trasfurmazione di u mondu senza piglià u tempu di un ritornu in a so interiorità prufondu, Questu dopu un pocu tempu pò spargugliatu, Sigillo, se disperse, se chosificatore .
136