Piccola manu diafana pusatu nantu à u guipure di u corpu incurvatu in l'ombra ferita a caviglia turbulenza di ricordi in equilibriu echi senza ritornu di speranza inquieta. À u padiglione Flora i muslini s'evaporanu narici aperti à l'odore di ambra minuet cut with a gavotte spin-off burlesque di un focu ardente in u focu meccanica celeste purtendu a so piuma alta. E campane chì volanu circundà a campagna davanti à i lupi Fiori di fragole elisabettiana l'antica funtana spiritu virgola di un alone di lacrime l'omi ghjittati in a fossa i rami sferendu i so membri in u ventu astutu. Piccola manu diafana chì i fiocchi di pioggia a polvara di a strada sbocca l'onda romance à contrario d'una notte brusgiata cundannendu u zitellu chì vi vede là contr'à l'argine per disposti di a so mamma finta. 401
Questi canti d'uccelli chi ci accumpagna nantu à a strada sottu à e nostre aspettative sò a chjama chjara di a nostra elevazione. Arcobalenu di sta aspirazione per riuniteci per truvà e nostre origini riapparse capre pazze in cima di u scogliu di l'offerte. Ancu in ghjennaghju a matina fresca piegate i bisognosi sottu a furchetta di a simplicità.