U gridu di a marmotta

U camion blu    
aprendu a strada    
conta i larici    
finu à chì u torrente porta    
u sonu di u ventu in u so currente.        
 
Cantu incessante di l'acqua    
sottu    
à i rami dipositu nantu à i banche    
di scogli, di ciottoli    
à l'infini.        
 
ùn fà male à nimu    
quelle lucici cù un nome cusì dolce    
chè un volu ligeru    
mette nantu à u fiore    
des prairies d'altitude.        
 
Elevazione à l'autocrescita    
a sera di i testi    
ombreggiata da una grande ala nera    
i picculi abbandonati    
à a periferia di u timore.        
 
loggia d'amore    
in a fessura di a petra    
cui vene 
canale spiritu 
sò culurati da u gridu di a marmotta.        
 
625
 

Lascià una Risposta

U vostru indirizzu email ùn serà micca publicatu. I campi richiesti sò marcati *

Stu situ usa Akismet per riduce u puzzicheghju. Amparate cumu i vostri dati di cummentariu sò trattati.