
L'acellu à picca Sbarcò nantu à l'amandulu Senza dumandà u so riposu Se micca per stà à distanza. L'esplosione Venutu da u fiore Curagiu di u fiore Sfilà in cumpagnia ardente. Toccu a parentesi di u vacu Sveglia rami è fogliame Per un pianu cù palaveri sottili Quandu tuttu paria per andà in perdite. Ùn tene più Da faccia à faccia Hà allargatu a linea Per ancu più fiamma. Grattannusi u so piume d'invernu Hà annunziatu un novu adornu Per u focu di i ghjorni felici Ch'ellu passà à circà un cumpagnu. Puntu di misurazione Di u so piantu u silenziu Nisuna offense U fruttu. Toccu di a so ombra Verrà u sole bassu Quandu e tracce ti facenu sognu U pueta di i campi. In i nostri giardini Preparamu l'acqua è u granu Per l'apertura chì vene Di a nova civilisazione. È per ch'ellu ùn sguassate U dulore di a cugliera Per vene lascemu ricurdà Cori svenuti. A primavera hè catturata Cum'è u pungiglione di a vespa U so surrisu crudu Intarratu a lacrima. Diventa di novu a parolla È pruvucazione silenziosa Bellezza di u Mari Profondu Diventa una bandiera corsara. Puesia ricordata per sempre I spazii enormi facenu adattatu À a bughjura Resonance in u tabernaculu. 1258