Tutti i posti di Gael Gerard

Un débat hors de la présence

  De fraîches fraises pigmentées
entre ses lèvres purpurines
elle allait galamment escortée
de fleurs d'orangers et de chants d'oiseaux
charmer la compagnie
de ses œillades et gestes gracieux .

D'un accord sonore plein de brisures de verre
et du meuglement des caribous
il organisait la salle des concerts
à la va comme j'te pousse .

Aussi galbé qu'une outarde mâle
le chantre s'avança en bord de fosse
pour haut et fort dire son appétence à la sainte engeance .

S'entendit alors
dans le tunnel menant à l'arène
le cliquetis des sabots de la bête
comme si nous devions rapidement
cesser toute querelle
et nous rencontrer autour de cette mise à mort .

Les fraîches fraises devinrent confiture avariée,
l'éructation du chantre creva la paroi de papier de riz,
le grave accord des caribous s'enrhuma
jusqu'à terminer sous cloche de verre
enrubanné
et prêt pour le défilé .

... M'avaient mis la tête sous l'eau !
et comme ça suffisait pas
je cassais la baignoire
à grandes ruades de brodequins ferrés
pour m'entendre dire
que l'au-delà c'est comme ici
ça pique et ça pue .

................. Lorsque la présence n'est pas au rendez-vous
alors que la Victoire est à portée de main .


122

l’art. Objet d’étude ou de plaisir ?

Il est précieux d’apprendre à regarder et à écouter car il n’est pas question de se soumettre passivement à ce qui paraît merveilleuxMais qu’appelle-t-on écouter ? Qu’appelle-t-on regarder ?

Quand l’être s’abandonne à sa propre disponibilité, qu’il se situe en posture de contemplation décrispée, qu’il se vide des résidus du passé, alors il entre dans le jeu des formes, des couleurs, des volumes et des sons. Il devient imprégné par l’actuel.

Et sous les pavés, la plage ; sous nos pas de condescendance à la normalité, la création. Celle qui dégage l’unité sous-jacente aux sensations. L’être se trouve là, dans cette solitude, dans cette non-dualité. Il est expérience effective de cette solitude intérieure et il trace son sillon.

Chez celui qui est créatif, il y a ébranlement à propos de tout, il y a renvoi à soi-même.

121

Être engagé sur la voie

 Cet univers entier et gelé .

Cette nourriture d'un autre ordre alors délivrée .

Cette responsabilité d'aller le cœur ouvert
quitte à se laisser bousculer par les énergies du lieu .

Chercher avec ardeur .

Approcher l'esprit .

La mort externe du sage est la naissance interne
de celui qui cherche .

La neige et le froid contractent nos volontés
autour de l'essentiel .

Nous ne percevrons pas la biche au cœur de cristal sans être aussi le chasseur
et si nos doigts gourds appuient trop vite sur la gâchette
ne maugréons pas contre cette maladresse
il se pourrait qu'entre la mort et la vie il y ait bien autre chose
telle floraison
toute de respect et enjointe à ce qui est .


120

fretu

 A nebbia ghiaccia l'abeti   
accumpagnatu da u requiem di i ghjorni chì passanu
antifona spaventosa .

Boogeyman Joy
punte di dita congelate
chì duvia esse riscaldatu contr'à a salamandra
di quellu dulore agudu chì vi assaltò appena prima di a ripresa di a classe .

Antenna spike à a vita
l'onde in selvaggia sopra l'onde bianche
crema frosted sottu un sole d'invernu
da un friddu senza appellu .

Un lucchettu friddu chjusu è appesu à u ponte di i ricordi
u ghjornu dopu à traversu u Pont des Arts
alza u core di l'amori morti
trasfigurazione di l'emozioni
marchja versu e Tuileries di l'ordine ghjustu
u pacchettu di fogli in u saccu
per manu à manu
marchjà u discorsu
è veste i marmi nudi di u parcu cù carta
nantu à l'abscissa di sta trajectoria
da moire à a vittoria
speranza curve di dumani chì cantanu .


119

u misteru guarda

 Redatta da trà u muscu
inoculata da i so dendriti di memoria
fora di a negazione
u misteru guarda
dardi è riflette l'occupazione di u locu
sorsi gutturali e festivi
di sti scontri
à a sera nantu à a porta
di sti romanzi
troppu prestu dettu poi scurdatu
prima matina
inattivu
in u passaghju di i puzzicheghji
sage hà stallatu dopu a festa
forme è impulsi in a guaina
aspettate ghjorni megliu
chì nascenu di novu
mani stese
i sorrisi discreti
inviti à sorpresa
è sente si dice
quantu hè bella a vita
quandu u linu hè appesu
per sbaglià
innocent wink
scambiatu trà dui fogli
cascate di risa
à mezu à e vele assolate
ali d'anghjulu chì spazzanu a freschezza matina
solu una emozione per frenà
solu l'oblazione di cullà
u calore in i gusci
senza frenu
scoppiò u bocciu cun un baciu lisu di seta
per l'amor di Diu
piccula mela
api grisa
piccula mela
d'api d'api rouge .


118

venite à vede quì

 Ben fattu prestu prestu
a visita à u mo vechju amicu silenziu
afflittu da un disgelu
i so vitrali
farfalle di culore calmu
palpebre piegate sott'à e so sopracciglia sorne di bianchezza fatta .

A nave hè attraccata
nisun muvimentu disturba a so tranquillità
u memoriale di guerra face guardia
a funtana coos, una perla rara è allegra
per ghjucà à nascondi
incrustu in l'excrementi di l'arcu di neve .

I parcheghji rossi
i tergicristalli fermanu di muvimenti
e porte aperte è sbattenu
esce omi in stivali di gomma è cappelli
mani in i sacchetti di i so pantaloni baggy
spariscenu .

Allora riapparisce
è entre in u caffè
una deca-crema allargata è una naturale
micca un boccu
i soni di l'animali furiosi esaltanu u fulminante percolante .

" Hè l'atmosfera cummerciale in Orcival ? "
" In Besse c'era u trofeu Andros è u San Cochon "
" A superbia ùn cunnosci micca crisa " .

A cucchiara tocca a tazza
hè per via di un colibri
chì si apre è poi chjusu
qualchì volta vene quì per una spassighjata .


117

Scongelu

 Coesiste catrame è neve
in dicotiledoni semi-sferici
i nascite sò ghjunti prestu
sottu a lunazione auspiciosa .

Tar è neve
terra scintillante
a piaghja hè in cappucciu
senza filtrà u sguardu .

Tar è neve
dipende nè da Eva nè da Adamu
e sole lasciavanu e so impronte
nantu à a livrea senescente di e nebbie .

Tar è neve svizzata da u sole
stiva a vela maestra
cinghje cù una stola
u caminatore di u bellu tempu
occupatu à spalà davanti à a so porta
mentre chì u burle urla
arburi è pali torturati .

L'asfaltu è a neve sguassate
cum'è u disgelu
lasciandu andà
stalattiti di ghiaccio
ghjunta à splutassi à u pede di i mura
codicilu chì m'invita à cuntinuà a ricerca .


116

Eranu ?

      Eranu
sfruttamenti schiavi
l'eleganti esegeti
da a parole divina ?

Avarianu
in cumpagnia di l'innombrabili
occupau u spaziu prumessu
à più grande di elli.

Scusate per andà in terra
sott'à i rutti di u tempu
avemu pussutu accumpagna
i so tentativi di purtà

in stu locu di guarnigione.

rasata pulita
mascelle serrate
u Cerberu hà avutu u so vantaghju
senza ombra di dubbitu
ùn fate micca freme l'ochji
pusatu
immobile è densu
à l'orizzonte di afflizioni.


115

Queste note chì denote

 Queste note musicali
incantatu da lascià e cose dette
in casu di una rivolta di l'altu furnace
nantu à u sly di l'alcohol assorbutu
un cantu seccu
bisbigliata da una voce di testa
in u turbulu di i calabashes
mossa da e mani scure di l'irragione.
C'era
esse
incisu nantu à u capeddu
una croce lanciata
fora di a prigiò di intorpimentu ,
suspiru ,
un sguardu ,
un invitu
simpricimenti evidenti
ch'o ubbidiraghju
dito coperto di cendra
in applicazione santa
in fronte .

In difettu di l'armatura ,
attraversu a finestra di a prigiò ,
c'era
quellu chì ùn cercu micca ,
quellu chì scappa è ritene ,
l'altru .

114

pusati è dimmi

  pusà accantu 
e dimmi e parolle veri,
quelli di a vita
vita simplice è vicinu,
descrivi ciò chì hè,
esse u specchiu fidelu,
ùn inventate nunda,
ùn omette micca u banale è l'antiesteticu .

Lasciate u clock run
chì conta i secondi mancanti .

più vicinu ancora
sente u calore
di i nostri dui corpi .

Ùn lampate micca à l'emozione chì vi vene
sceglie ciò chì hè prupostu,
apprezzà
è ùn aspittà nunda di speciale .

Siate quì,
parentesi vivace
per abitudine
à a fine di una longa frase
cum'è un soffiu chì diventerà eternu .

Siate ciò chì succede
trà noi,
trà tè è mè,
sia tu
alzà u baldacchinu principescu di a riunione
trà ciò chì site è ciò chì vi circunda .

Tu pigliate
u cantu di l'anghjuli,
ghirlanda di paese
sopra i nostri capi
pian piano ascendendo
versu u folla di l'arburi
à i gridi di i corvi
riflessu in l'acque calme di u canali
una fresca sera d'estate
longu u caminu .

U zitellu chì hè ghjuntu
qualchi mesi dopu,
u zitellu bellu,
ci hà prolungatu
assai al di là di noi
in generale
à ciò chì avia da vene .


113