Voyage actif, riunione cunsigliatu

 sò quì   
 Presenza à ciò chì hè   
 Sensi svegliati   
 Per evitari l'ipnosi suciale   
 Aghju benvenutu   
 Vibru senza chì l'emozione mi sopraffa   
 I nomu   
 I discrivu   
 pigliu     
 Aghju indicatu l'elementi chì nascenu   
 Certi elementi piuttostu cà altri   
 Sò agitu da un discernimentu   
 chì mi pare fora   
 Ma ùn hè micca   
 Perchè sò dentru, fora, a cuscenza è l'inconsciente.  
    
 Di sti germi facciu una figura   
 Aghju assemble elementi   
 Aghju cumpunendu un travagliu in a creazione   
 Senza u spiritu da altrò chì travaglia   
 Ma chì a mente pò vede, per classificà, bistecche, urganizatore   
 In certi tappe di u viaghju.  
     
 Questu hè fattu   
 Meditu davanti à stu dispiegamentu chì succede, esse, davanti à mè   
 Assistu à una tappa di a metamorfosi di a figura   
 Da a so fabricazione da i travagliadori in l'ombra   
 Senza causazione   
 Senza sintesi   
 Apparisce una forma   
 Una forma risultata da e continuazioni di u cursu precedente   
 Di ciò chì hè agitu da u mo corpu   
 Tramindui fisicamenti, chè eterica, emutivu, mental  et astral.   

 Ma ancu da ciò chì nasce inesperu   
 In l'irrazionalità di ciò chì hè accadutu   
 Intornu à ciò ch'e aghju passatu per l'esperienza vissuta   
 È ancu per via,   
 Di ciò chì hè fora di sè stessu,   
 Da u web di cumunicazione chì circunda è sottumette a nostra Terra.   
       
 Fighjulu sta forma forma   
 Per evoluzione   
 Palpitru   
 Per dissolve   
 Riapparisce   
 Per dopu avè da decanti   
 In deconstruzzione   
 Per a riduzzione di ciò chì hè   
 Questa forma informa   
 Passà à traversu un filtru doppia entrata   
 Di ringraziu è di azzione   
 induve a forma vive, esse, davanti à mè, in mè, hors de moi   
 Et j'observe encore et encore   
 Sta forma chì si sviluppa   
 Stu misteriosu prucessu alchimicu   
 Sta forma mi face   
 Di u mo scontru cù l'avvenimentu   
 Di i mo intenzioni   
 Più chè mè.   
 
 Di i mo vaghjime in cuntinuità di l'essere.
 Allora mediteraghju   
 Pigliu tutti i pinsamenti fora di a mo mente   
 ùn pensu micca cusì     
 Sognu ghjornu   
 Per tessi una rapprisintazioni di ciò chì mi succede   
 Si tratta di analogia   
 Corrispondenza   
 Di a lingua di l'acelli   
 D'omothétie   
 ologramma   
 Di una reta chì pare chì si forma     
 Induve i pezzi di u passatu venenu à a superficia   
 Induve riferimenti culturali, filusuficu, spirituali   
 Pigliatu nantu à a mosca   
 casuale, divertente è pertinente   
 Mischiendu in u desideriu   
 Venite à participà à u Sensu.  
    
 Allora a forma sfumata    
 Ella si scurisce   
 Diventa più cumplessu   
 Ella diventa un trellis   
 Diventa un velu mucilaginoso fluidu è densu   
 A palpitazioni cerebrali   
 Hè una tempesta incredibile in u cavu di a vigilanza.  
    
 Sta nova forma si mischia in l'abissu di u cosmu chì cuntene tuttu   
 Ella hè una è partecipe di u Tuttu   
 Elle est partie prenante du grand mouvement de l'Univers. 
     
 Hè quì chì vene in Vision   
 Per scrive in stu corpu adattatu   
 chì mi circonda è mi cuntene   
 una tacca, una ferita, un difettu, una finestra,  
 una sorveglianza   
 Una chat   
 Un ochju   
 Una pista   
 Vede   
 Per apre   
 Allora chì tuttu s'ignite   
 È cadunu preda à una grande dissipazione di a luce  
 Perde u mo cuntrollu   
 più vicinu à mè ...  
    
 È sente u Vidu   
 Per mischjà. 
     
 È accettà a purificazione finale   
 In questu viaghju di decantazione è integrazione   
 Mosaici di ogni origine   
 Induve si mette nantu à u marmaru di a cunniscenza   
 A chjama di e terre distanti.           
 Melt   
 Vede chjaramente   
 Cuntattate l'Altru   
 L'alter ego   
 u straneru   
 Doppiu   
 Casualmente   
 È sprime   
 Per u gridu   
 Per a parolla   
 Cantà   
 A musica   
 U corpu   
 Danza   
 A pittura   
 U ritmu di u tamburinu   
 L'intrecciu di e cose chì passanu   
 L'eccitazione di diventà   
 Versu l'ultima suzione.  
    
 Hè un signu   
 In core di i prati
 Chì u Respiru dispunì   
 Chi s'avvicina   
 U pienu usu di sè stessu   
 L'Aventura   
 Le je suis.    

( peinture de JCGG n° 04 ) 
                
 460

  

Emboîter le pas

 Emboîter le pas   
 ne nuit pas.      

 Aux marches du Palais   
 y'a bien de jolies flours   
 qu'éclosent printanières   
 amandes de vos yeux   
 passagère furtive   
 empreinte de lumière   
 que la foi propose   
 aux mains tendues de l'offrande.  
    
 Emboîter le pas   
 mais avec qui ?      
 Mauvais vent n'a valu   
 que le souffle d'hiver   
 aux bannières gonflées   
 vent de l'Avent   
 vent de la Basilique   
 à maudire cette teigne   
 accrochée au cuir   
 de la cape pèlerine.  
    
 Emboîter le pas    
 mais avec Soi. 
     
 La vie est un cadeau   
 dont je défais les ficelles   
 cher Gaël   
 chaque matin  au Réveil   
 de l'avisé conseil   
 que me tint cette nonne   
 sans sourciller   
 sans barguigner.   
   
 Emboîter le pas   
 du Clair Matin.
      
 Etre ce que je serai   
 aux fermes intentions   
 par temps de gel   
 où les fossés deviennent miroirs   
 par temps de fruits mûrs   
 murmures éclos de la certitude   
 à serrer très fort   
 le linge rougi de l'Aventure.  

    
  459