Tata îi tremura mâinile

 
 
 Tata îi tremura mâinile   
 îmbinat pe consola în nuanțe pastelate   
 fără ca șoarecii cenușii ai plictiselii să scape.      
  
 Nu a fost nevoie de câteva cuvinte   
 pas de diatribe nobile   
 pentru a aprecia tandrețea momentului.      
  
 Au fost picături de spirit   
 pe pozele atașate pe peretele dormitorului   
 ca muștele pe tapiseria unei vieți.   
  
 De la crack la crack   
 vom merge   
 fără ca pașii să zdrobească pe pietricele   
 la poalele stâncilor   
 que la mer découpa à son aise   
 în vremuri de furtuni   
 zâmbetul cețurilor care se ivesc   
 laissant passer sous la pâleur d'un soleil bas   
 echilibrul care stabilește liniștea   
 lângă portul de sosire   
 pour la dernière barque   
 semănat cu flori sălbatice   
 la apusul amintirilor noastre.      
  
  
 793
   

	

lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Aflați cum sunt procesate datele comentariilor dvs.