
Omul este un tot inseparabil. Prin integrarea corpului, ținând cont de psihicul asociat cu o dinamică de deschidere a conștiinței într-o perspectivă spiritual, omul este unul. Această viziune tripartită a fiinţei umane constituie de : corpul-CO-, lamă-A.M-, mintea-ES- este esențial pentru a face parte din calea noastră de creștere a ființei, pentru bărbat “coames” .
Le corps n’est pas le tombeau de l’âme comme le pensait Platon, ci instrumentul muzical inspirat de Spirit. În abordarea noastră, être spirituel ce n’est pas échapper au corps mais s’ouvrir dans son corps à l’action de l’Esprit. Le corps traduit, d’une manière palpable et physique ce qui est autre, ce este metafizic, ce qui est impalpable et invisible . Le corps nous met en contact avec la réalité et nous permet un premier déchiffrage de l’univers qui nous entoure. De catre el, putem vedea, înţelege, a atinge, a simți, la gust. Par nos sens nous accueillons des informations tangibles, informations qui peuvent nous faire accéder à des plans subtils .
Evreii au o abordare unitară a ființelor umane. Ils le considèrent comme un tout : la scaun (prezis) pénétrée par le souffle (nefesh) où la chair est moins la chair-viande que l’Homme tout entier dans sa dimension cosmique et la “nefesh” la vitalité de la chair, ceea ce o pune în mișcare. Acolo, la chair ne se saisit jamais séparée du souffle. La chair sans le souffle n’est plus chair mais cadavre .
The Biblie introduce de asemenea conceptul de“Ploaie” OMS califică Duhul lui Dumnezeu, respirația revigorantă. Acest “Ploaie” incită creatura neterminată care trebuie să facem parte dintr-o dinamică de realizare, a creşterii fiinţei. The “Ploaie” permite stabilirea coerenţa celor două părţi constitutive ale Omului, “prezis” et“nefesh” . Ea îi energizează .
Les Grecs ont perçu que la distinction entre l’esprit et l’âme s’avère essentielle. Platon pensait qu’en son intériorité l’âme prend conscience d’un quelque chose d’autre, elle est au-delà des considératins bassement matérielles, a aspiraţiei sale spre transcendenţă . Cette dimension de l’âme, a sunat-o “nous”. Le “nous” est apparenté à un organe de vision. El este posibilitatea, au sein de la psyché de poser un regard sur les éléments de la psyché .
Numit și partea superioară a sufletului sau punctul fin al lamă, cel“nous” se identifică adânc inimii ca capacitate de tăcere, de conștiință și hotărâre. Capacitatea de tăcere interioară sau “isihie” experiment în meditație și rugăciune, caracterizează o stare stabilă a fiinţei. Capacitatea de constiinta, de exprimare și vorbire îi permite Omului să devină conștient a mișcărilor sale interioare și să le poată numi precum stările de spirit, lor emoții, sentimente, pasiunile. capacitatea de decizie şi determinarea este această libertate pe care o are Omul să o înregistreze şi rămâne într-un dinamism interior fără a fi distras de către solicitări din lume sau să se lase deturnat de gânduri parazite .
Atunci Duhul, cel “pneuma”, Termenul grecesc care înseamnă Respirația care vine de la Dumnezeu vine să energizeze ființa. Il éclaire toute chose. Nous sommes alors des êtres en devenir d’être réellement des êtres vivants . Depinde de noi să nu ratam ținta, să nu ne închidă, să ne reconfiguram după propria identitate personală, d’accéder à notre propre désir, à notre propre manière d’être car la parole de chacun d’entre nous est essentielle pour l’ensemble .
Este prin această abordare aomul “coames” că putem progresa spre reconcilierea interioară, fundamentul oricărei vieți relaționale potolit .
174