Torentul aprigcu o urmă foşnet şi continuămaschează imobilitatea vârfurilorînconjurat de brazi tăcuți.De la marginea mâiniicreste si vaiinspiră expiră verde naștereinima de molid a transparenței.Între gențiană și crinul martagon marmota fumează cu coulisul său de strigăte mici snopul de ierburi proaspete.Pachete de picioare și masă asumatăstropim cu vinuri din Loira si cuvinte buneroll-ball-ul pietricelelor Dracsub șocul mingilor de petanque.rouăperle de lumină oferite frunzelor sincereîși desfășoară respirația irizatăa unei raze germinale de har.În munificitatea lui consacratăîn ieslea îmbrățișărilorpe fundul oalelor negre din fontăs-a prăbușit în vatra minunilorde geniile oglinziighirlanda vocilor puternicelucru pe ascunsla stabilimentul Sans-souci.838