De cand, tăcere, comemorare în vremuri de criză așchie mică pe ceașcă becul clipește suntem la capătul firului Am deschis sertarul pentru pâine mă tai o felie de pâine unt și brânză mod de a trece pilula.
Ceasul bate ora cinci ziua va apărea abia peste trei ore ia o carte până vine oboseala.
Aragazul încă este cald in intuneric pe care fierbe resturile de supă se trezește o molie a se ciocni de bec.
Își pusese pălăria scurt și a luat ușa.
Pe masa mare ses colaje viața lui de treizeci de ani suferințele lui îngrămădite o privire de căprioară pierdută un peisaj uluitor le mototolesc pe toate se trezește pisica clătinându-se spre crochetele lui.
De multe ori pare că aventura treci prin pauză că traversăm fără să ne uităm înapoi oferit nopţii tremurătoare cenusa animata de o suflare.
Rapid, închideţi ușa camera se răcește pune un buștean în vatră.
